Electorala – din nou.

November 27, 2008 at 8:55 am (Uncategorized)

De dimineata am oscilat cateva clipe intre a merge la birou cu masina (si, implicit, a sta iar blocat in trafic, mai ales seara, a consuma o tona de benzina si a injura ca iar nu gasesc loc de parcare) si a veni, ca de obicei cu 41 (si, implicit, a sta presat – lipit de vreun geam si a suporta miasme care te dau efectiv pe spate – da, lumea nu se spala nici iarna, ca e frig :().

Am iesit din bloc si m-am indreptat catre masina… m-am apropiat de ea si apoi am vazut “dezastrul”. Toate masinile parcate in fata blocului aveau fiecare cate cel putin 5-6 fluturasi electorali (din fericire era doar pusi in parbriz, la in capacul de la portbagaj, prin usi – bine ca nu le-a trecut prin cap sa ii lipeasca de geamuri cum am vazut ca faceau acum 4 ani unii), iar pe jos erau alte cateva zeci de fluturasi printre masini. PD-L, PSD-PC, PNL, toti erau pe-acolo, imi dau seama ce “razboi” fluturasesc a fost de dimineata. Ma intreb doar daca are rost, daca toata nebunia asta cu fluturasi (doar o alta forma de spam) si cu afise lipite peste tot pe unde se poate are rost, daca schiar schimba voturile oamenilor… eu consider ca efectul este preponderent invers, agasand mai degraba lumea, care injura ori de cate ori strange cate un teanc de hartii de pe masini, mai isi zgarie parbrizele, mai strica vreun stergator, una alta. Campanie pur neintruziva pentru omul de rand…

Permalink Leave a Comment

Nesimtire.

November 27, 2008 at 8:41 am (Uncategorized)

RATB-ul se pare ca este un izvor nebanuit de intamplari mai mult sau mai putin haioase… Dupa babele nebune, acum doua seri am putut observa in actiune un specimen deosebit de calator. De data asta am fost doar observator, fara a fi implicat in niciun fel in eveniment. Deci…

Iau 335-ul, tot de la Piata Presei, pana la CdG, cu treaba. In autobuz, la prima statie urca trei controlori si incep sa ia lumea la puricat. Majoritatea OK, pana ajung la un tip, care venise de prin Bucharest Business Park de undeva la cativa pasi in spatele meu, imbracat frumos, la costum, elegant, banuiesc ca era avocat ceva. Surpriza, tipul nu avea bilet, din lene, din comoditate sau, cel mai sigur, din lipsa de bun-simt, casa de bilete fiind fix in statie. Si a inceput sa se milogeasca de aia, c-o fi, c-o pati, ca e prima data cand i se intampla, ca nu mai face, ca ii roaga sa aiba un pic de intelegere, ca si el e om. Ti se rupea sufletul, ce sa mai, mai era nevoie doar de povestea cu “suntem 10 frati acasa, parinti plecati in desertul Atacama la cules zambile, si eu muncesc pentru toti” ca sa fie mai lacrimogen. Controlorii siderati, nu stiau ce-i cu asta, restul lumii se uita ca la urs, sa mori de ras ce sa mai. Controlorii, baieti antrenati, nu s-au lasat induiosat si i-au trosnit tipului o amenda… asta suparat ca naiba, ca nu-s intelegatori, ca banii, toate povestile clasice. N-are scapare si scoate sa plateasca si vad astia ca omul avea portofelul plin de bani si de carduri si se iau de el, ca isi bate joc de ei si face circ aiurea.

La care replica a fost de o mitocanie senzationala: “baaa, eu muncesc pentru banii mei si fac bani cat nu visati voi, da’ de ce p*la mea sa va dau eu bani si sa platesc bilet???”. Recunosc, RATB-ul nu e nici cel mai curat, nici cel mai civilizat si nici cel mai eficient sistem de transport, insa de-aici si pana la a considera ca nu merita sa platesti atunci cand il folosesti, este cale lunga si mitocanie multa.

Permalink 5 Comments

De ce nu ma duc eu la vot.

November 18, 2008 at 8:02 am (Uncategorized)

Enjoy, imnul PD-L / PSD-PC (dracu’ stie al cui mai e sloganul ala retard cu “Ei cu Ei, Noi cu Voi) in versiunea Salam & Co:

Parca vad prezenta la vot 20%… ca oricum tot omul pleaca in week-end-ul ala la munte, la mare, ca-s trei zile libere, sunt puse alegerile total aiurea, in avantajul PSD-PC-ului, ca pe ei or sa-i voteze aia de la tara care oricum nu pleaca pe nicaieri.

Oricum, si daca as fi in Bucuresti in ziua aia, tot nu m-as duce la vot, efectiv toata politica de la noi, impreuna cu 99,9% din politicieni (cum orice padure are si uscaturi, aici se aplica si reciproca). Eu ma voi bucura de un mic bun, o bere rece, prieteni dragi si peisaje superbe. Prost sa fiu sa dau toate astea pe alegerile lor de doi bani.

Later edit: mda, vad ca s-a postat si pe Hotnews intre timp, bleah. 🙂

Permalink 4 Comments

Vin sarbatorile.

November 17, 2008 at 11:00 am (Uncategorized)

Via sarbatorile, peste o luna si un pic este Craciunul. Mult ar spune unii, prea putin ar spune romanii, si, mai ales, bucurestenii. Deja parca incepi sa vezi cum panica si nelinistea incep sa puna stapanire prin oras. Ce avem in meniul pentru anul acesta:

– oameni care se vor calca in picioare pe 1 decembrie la aprinderea luminitelor de prin oras. Poate nu totusi ca anul trecut, ca doar nu mai avem acea odiosenie de teapa metalica la Unirii, dar oricum multi vor vrea sa fie acolo, sa spuna ca au fost, cum sa rateze ei.

– hoarde de oameni disperati prin hypermarket-uri, vor merge la cumparaturi de trei ori in saptamana de dinainte de Craciun, sa ia tot ce trebuie. Sper sa nu mai vad scenele de acum doi ani din Carrefour, cand isi lua unii altora sucurile din mana si din cos.

– multa imbuleaza la asa-zisele targuri de cadouri de Craciun, targuri care se intrec in a oferi cadouri care de care mai kitsch-oase, la preturi cu cel putin 50% mai mari decat de obicei.

– lipsa de colinde la TV si la radio, vor fi prea preocupati sa ne spuna cum isi petrec “vedetele” sarbatorile, in loc sa povesteasca despre traditii.

– aceleasi programe insipide si filme ras-difuzate, care vor ocupa tot timpul televiziunilor in acele zile.

– tineri disperati, alergand in cautarea cadoului perfect pentru prietenele lor, pentru care nu mai conteaza frumusetea si simbolistica gestului, ci mai degraba valoarea si de unde e luat.

– taximetristi care isi vor bate joc de clienti de Craciun si de Revelion.

– preturi uriase la sejururi la munte sau pe oriunde altundeva.

– petreceri corporatiste, in care toata lumea zambeste ca trebuie, si unde se tin discursuri sforaitoare (cu foarte putine exceptii).

Sincer, imi doresc, si voi face tot posibilul sa ma indepartez cat de mult de Bucuresti de Craciun, pur si simplu imi e dor de un Craciun simplu, alaturi de cei dragi, cu multi colindatori, cu zapada, fara mercantilismul asta exasperant, cu cadouri date din suflet, mi-e dor de Mos Craciun. 🙂

Permalink 2 Comments

TeDeI

November 17, 2008 at 10:19 am (Uncategorized)

“Pentru adevarati Domni, care nu au ales autoturisme cu motorizari 1.9 TDI ci autoturisme cu turbosuflante si sisteme de tractiune performante, tot respectul de la Zaraza!” – copiez sloganul unei reclame pentru un vinars decent, cu mentiunea ca, in ultima vreme, am inceput sa am un respect maricel pentru cei care isi iau o masina serioasa cu un motor puternic pe benzina, gandindu-se in primul rand la placerea de a conduce, la sunetul motorului, la rafinament, in locul economiei de combustibil… chapeau, messieurs! 🙂

Permalink Leave a Comment

Ce este un pesimist?

November 11, 2008 at 2:44 pm (Uncategorized)

Un citat semi-celebru spune ca raspunsul la aceasta intrebare ar fi ca este un optimist bine informat / in cunostinta de cauza. Cinic ar spune unii, foarte adevarat ar spune altii, aproape de adevar as spune eu… 🙂

De ce spun asta? Deoarece am inceput sa realizez ca momentele si situatiile in care debordez de optimism sunt de obicei cele care esueaza, care se prabusesc cu flacari si zgomot. Situatiile cel mai des intalnite si care s-ar incadra intr-un asemenea scenariu sunt cele legate de relatiile sentimentale… cand pleci cu optimism maxim, cu zambetul pe buze, plin de vise si spernate si aterizezi fortat, cu penele fumegande intr-un sopron parasit, rece si umed. Motivul nu mai conteaza, conteaza momentul zero (optimism maxim) si doar rezultatul final (cand realizezi ce bine era sa fii mai pesimist). Motivul si intregul scenariu nu sunt de fapt decat detalii accesorii in razboiul optimism vs pesimism, care se duce in majoritate celor dintre noi.

E o decizie a fiecaruia, tine de gandirea intrinseca pana la urma, insa eu unul o voi lua pe drumul pesimismului, totusi prefer o surpriza placuta. Deci pana la urma pastrez speranta ca va exista surpriza placuta

Permalink 1 Comment

Scuterul sinucigas.

November 7, 2008 at 10:15 am (Uncategorized)

Nu sunt genul de conducator auto care sa aiba ceva fundamental impotriva motociclistilor si scuteristilor pe doua roti, insa unii si-o cauta… rau, rau de tot. Am opt ani de condus, fara incidente (ehh, dat cu spatele intr-un stalp intr-o parcare nu se pune), am avut cateva momente delicate, si cel de acum cateva seri este unul dintre cele foarte delicate.

Pentru ca, nevinovat, riscam sa fac zob un dobitoc pe 2 roti. Un scuterist inconstient, cum, din pacate, sunt prea multi din cei de pe la noi.

Sa povestesc situatia… ora 6.30-6.45, intersectia Calea Crangasi cu Str Ceahlau, veneam de pe Ceahlau, sa fac dreapta spre Podul Grant. Eram pe pseudo-banda din dreapta (se cam inghesuie doua randuri de masini pe-acolo), verde la semafor, dau semnal si ma incadrez sa iau virajul. Pe trecerea de pietoni de pe Ceahlau, inaintea intersectiei, pe marginea trotuarului, un taxi oprit in asteptare de clienti cu fundul in drum, ca intotdeauna (de multe ori sunt recunoscator, ca gasesc mai mereu rapid taxi aici cand am nevoie 🙂 )… dupa cum spuneam, incep sa fac dreapta cu ochii la taxi, ca nu eram foarte departe decoltul masinii aluia. Norocul meu a fost ca am prins cu coada ochiului o imagine in oglinda dreapta, un flash scurt si am inghetat in loc. Ramasesera 40-50 de cm intre botul masinii mele si fundul taxiului, loc pe unde, in fractiunea de secunda in care am oprit, a trecut un scuter. Cu un cretin pe el, fara echipament, fara casca, probabil si fara permis. Daca nu-l vedeam, cel mai probabil il prindeam intre mine si taxi sau il tavaleam bine de tot pe jos. Poate ca si-ar fi meritat o cazatura, NU AVEA CE CAUTA ACOLO!!! Nu a incetinit, s-a dus glont INAINTE, nici macar la dreapta, in contextul in care circula pe marginea din dreapta a benzii din dreapta.. si mai era si sa se infiga in refugiul de la 41, la ocolit la cativa centimetri, in forja maxima.

Cum sa nu incepi sa ai ura pe asemenea specimene, cum sa nu le doresti sa ia macar o cazatura mai zdravana (fara urmari prea grave, insa cat sa-i aduca la realitate – asta daca mai exista vreo sansa pentru astfel de specimene), cum sa nu fii scarbit cand destui motociclisti (nu vreau sa generalizez asupra tuturor, ca exista multi oameni de nota 10, cu capul pe umeri si sufletul pe 2 roti) se plang in primul rand de comportamentul conducatorilor auto, ignorand uscaturile din padurea proprie…

Permalink 2 Comments